Mesaje de Paste

Sfintele Sarbatori sa va inunde sufletul de pace si credinta, sa va umple casa de lumina si sa va aduca mai aproape de cei dragi !

Acum ca a trecut si postul Pastelui esti liber(a) sa te reintorci la obiceiurile alimentare "sanatoase": carne, prajituri cu smantana si tot ce iti mai trece prin cap. Ai grija insa: Iepurasul a cam terminat stocul de pastile pentru stomac iar abonamentul la sala..ti-a expirat demult. Paste Fericit!

Anul acesta n-au mai existat sponsorizari asa ca iti aduc urari de fericire, sanatate, veselie si multa iubire. Semnat: Iepurasul!

Invierea este un act divin ce da o noua existenta firii noastre. Ne este data sa o acceptam si s-o intelegem. Fie ca astfel sa devenim mai curati si mai buni....Hristos a Inviat!

Iti urez ca anul acesta, de Paste, ce nu-ti aduce iepurasul...sa-ti aduca ... ajutorul lui!

Poate distanta sa ne tina departe unul de celalalt, insa nimic nu ma poate retine sa-ti urez: Sarbatori fericite si Hristos a Inviat! Al tau prieten (a ta prietena) de la multi, multi km departare...

Dincolo de petreceri, de cadouri si zile libere se afla adevarata semnificatie a Pastelui. Iti doresc liniste, dragoste, bucurie...de sarbatori si tot restul anul!

Sms in versuri

2009-03-14T02:46:00.001-07:00

Umbla veste-n tot orasul cum ca vine iepurasul
Sa v-aduca pe-nserat
Paste bun si Luminat!

“In copaci prin vechi coroane
Seve urca in artere
S-ar parea ca-n tevi de orga
Suie slava de-nviere.”
(Inviere de Lucian Blaga)

Paste mielul fericit,
Oul sade inrosit,
De rusine s-a scumpit,
Iar iubitul iepuroi
Sa-ti aduca euroi,
Fericire,sanatate,mult noroc si spor la toate!

Urari de Paste

2009-03-14T02:46:00.000-07:00

Paste fericit, luminos, bucurii si sperante implinite. Hristos a Inviat!

Bucuria vine din lucruri marunte. Linistea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecaruia. Paste Fericit !

Fie ca Sfintele Pasti sa va lumineze sufletul si casa, sa va aduca numai bucurie si sanatate, iar Dumnezeu sa va aiba in paza!

Fie ca Sfanta Sarbatoare de Pasti sa va coboare in suflet minunea Invierii. Multa caldura, pace si liniste in suflet. Hristos a Inviat!

Cioc! Cioc! Astazi am iesit din ou special pentru tine, sa-ti urez un Paste fericit cu rasete de si voie buna.

Sfintele Sarbatori sa va inunde sufletul de pace si credinta, sa va umple casa de lumina si sa va aduca mai aproape de cei dragi !

Lacrimile lumanarilor ce vegheaza la purificarea sufletelor sa se transforme in felinare eterne menite sa va calauzeasca pe un drum drept.Un Paste Fericit!

Anul acesta nu mai exista sponsorizari :) asa ca iti aduc doar urari de fericire, sanatate, veselie si multa iubire. Semnat: Iepurasul!

Ce mesaje trimitem de Paste?

2009-03-14T02:42:00.000-07:00

Simplu:

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spiritoale si sa va calauzeasca pasii pe drumul vietii.

Fie ca Lumina invierii Domnului sa te calauzeasca pretutindeni. Iti doresc un Paste fericit si binecuvantat

Asa cum soarele mangaie fiecare floare, dandu-i prospetime si vitalitate, asa si Dumnezeu sadeste in sufletul fiecarui om iubire si bunatate.

Un inger blind din cer coboara,
Se roaga-n taina,apoi zboara.
De-acolo sus el ne trimite:
Un zimbet blind,o raza calda,
Si 3 cuvinte:
Hristos a inviat!

Bucuria vine din lucruri marunte. Linistea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecaruia. Paste Fericit!

Fie ca prin miracolul invierii sa primiti partea de duhovnicie, care sa creasca pacea interioara, puterea faptei intru adevar si desavarsire.

Unde si cum sarbatorim Pastele?

2009-03-13T00:42:00.001-07:00

Pentru fiecare dintre noi Sarbatoarea Pastelui semnifica ceva...de multe ori diferit. De exemplu pentru cei mai tineri dintre noi, Pastele reprezinta un nou prilej de a se intalni cu prietenii si a pune la cale o petrecere. Pentru varstnici Pastele reprezinta traditie, ei trebuie sa mearga la biserica in Noapte Invierii pentru ca asa este traditia, iar pentru majoritatea dintre noi reprezinta o perioada in care se pregatesc mancaruri specifice.

Daca Sarbatoare Pastelui va surprinde nepregatit, aveti mai jos cateva mesaje pentru prieteni si cunoscuti:

Sarbatori fericite alaturi de cei dragi ,sa aveti parte de multa caldura in suflet si in casa,bucurie in inima si multa sanatate si putere de munca.

Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.

Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca ZIUA INVIERII.
HRISTOS A INVIAT!

Istoria sarbatorii Pastelui

2009-03-13T00:32:00.000-07:00

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului, pentru prima data fiind sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos.

Desi multi sarbatoresc si astazi Pastele, pentru multi el nu mai are nimic de a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mancare si bautura.

Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.

Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach, cuvantul de origine al cuvantului Pasti.

Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt.

Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa il sacrifice. Apoi, cu sangele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau acestia. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intai nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sangele mielului. In casele israelitilor, nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sangele mielului pe usile lor. Sangele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamantul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, (Moise) ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamantul cel nou nu mai este un legamant facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamantul cel vechi purta sigiliul sangelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu.

La Cina cea de Taina, in noaptea cand a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu.

De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.

Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere; prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mantuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

Alina T.

Felicitari de Paste

2009-03-12T11:04:00.000-07:00

Iepurasul mustacios iti transmite gand frumos Paste Fericit!!

Paste fericit!!

2009-03-12T08:48:00.000-07:00

Funny Easter

2009-03-12T08:44:00.000-07:00

Esti in pana de idei si chiar nu stii cum sa iti mai pregatesti si colorezi ouale pentru masa de Paste? Vrei sa faci o surpriza sau un cadou cuiva? Poti urma exemplul de mai jos:

Sms de Paste

2009-03-12T08:38:00.000-07:00

Noaptea Sfanta
Sarbatoarea Sfanta a Invierii Domnului sa reverse asupra voastra sanatate, belsug si bucurii, iar Lumina din Noaptea Sfanta sa va ridice sufletele spre noi trepte spirituale si sa va insoteasca pasii pe drumul vietii.

Iepurasii de Paste
16 IEPURASI.. 8 SE SPIONEAZA...5 SUNT LA SOMNIC SI FRUMOS VISEAZA...2 MAI ALBIORI..DAU CADOU DE SARBATORI..IAR ULTIMUL A CITIT..UN NOU PASTE FERICIT

Invierea Domnului
Sa-ti fie viata pufoasa ca un cozonac, fara griji ca a unui miel, colorata ca un ou de Pasti si luminoasa ca ZIUA INVIERII.

HRISTOS A INVIAT!

MMS

SMS-uri de paste

2009-03-12T03:55:00.000-07:00

Fie ca Lumina Sfanta a acestei mari sarbatori sa-ti calauzeasca pasii, sa iti aduca sanatate si fericire care sa dainuie vesnic in preajma ta!

Iisus sa va ierte pacatele, lacrimile Maicii Domnului sa va spele necazurile din suflet!! Paste Fericit!!

Liniste sufleteasca, belsug si lumina sa va aduca Sarbatoarea Invierii Domnului. Paste Fericit!!!

MMS

Învierea Domnului, Sfintele Paşti

2009-03-12T03:34:00.000-07:00

Învierea Domnului, Sfintele Paşti

Cea de-a doua jumătate a calendarului mobil, care începe din această zi, este deosebit de bogată în practici şi obiceiuri. Ca şi în cazul celorlalte sărbători, substratul creştin constituie, în cea mai mare parte, un pretext pentru interpretarea populară a semnificaţiilor sărbătorii. Momentul principal al zilei îl constituie, fără îndoială, spălatul ritual, ce asigură tuturor participanţilor garanţia unei bunăstări în anul ce vine (de fapt, magia apei este deosebit de activă în această zi – amintim spălatul ritual în apa curgătoare, privitul în apă, în scopul propiţierii), la care se adaugă consumul unor alimente rituale în care acţionează magia imitativă (peşte, ou, caş). Coabitarea celor două filoane – creştin şi păgân – se poate observa în reprezentările legate de lumea cealaltă, lume populată, printre alţii, de Blajini. În virtutea ambivalenţei tradiţionale, acelaşi act este cotat pozitiv şi negativ (cf. recomandările sau interdicţiile de a consuma ouă în ziua de Paşti). Acum sunt obţinute numeroase instrumente magice (lumânarea de la Înviere, usturoi, busuioc, oasele jertfelor animale) şi sunt desfăşurate ritualuri apotropaice, îndreptate în special împotriva dăunătorilor (suntem în anotimpul în care aceştia abia îşi intră în drepturi). Din categoria obiceiurilor specifice amintim Plugarul – celebrarea ieşirii oficiale la arat, precum şi învestirea cu putere a tânărului celui mai vrednic –, obicei care este într-o oarecare măsură completat de ceata Junilor braşoveni.

Tradiţii: Sfântul Paşti e cu păr lung şi tare păros pe trup! Atunci trece peste bucate, peste masă şi se bucură. În ziua de Paşti, dimineaţa, ne spălăm cu un ou roş şi cu un franc (argint) în cană. Banul se zice că închipuieşte banii cu care Iuda a vândut pe Hristos, iar oul cel roş sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce. După ce gustă din pască, ouă şi celelalte alimente sfinţite, mănâncă. După masă se ciocnesc ouăle: întâi soţii, apoi copiii cu părinţii, părinţii cu celelalte rude etc. Se crede că toţi cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealaltă lume. Omul căruia oul se ciocneşte sau se sparge primul este mai slab şi va muri mai curând. Cel căruia i s-a spart oul trebuie să-l dea celui cu oul mai tare. Se pot ciocni ouă roşii până a treia zi după Paşti, până în ziua de Ispas sau chiar până la Duminica Mare. De la Duminica Mare până la Paştele următor nu se ciocnesc ouă roşii. În ziua întâi ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile şi cu partea cealaltă; marţi nu se mai ciocnesc, numai de Sf. Gheorghe şi de Ispas. Când ciocneşti ouă de Paşti, are să ploaie cu piatră. Cine moare în ziua de Paşti sau în Săptămâna Luminată, sau chiar în intervalul Înviere – Duminica Tomei (sau până la Ispas, Înălţarea Domnului, Duminica Mare), pentru că în timpul acesta uşile raiului sunt deschise, iar ale iadului închise, acela va merge de-a dreptul în rai, chiar dacă ar fi făcut multe păcate, căci toate i se iartă. În acest sens, de Înviere se scoate uşa din mijloc a altarului. La Paşti joacă soarele, înălţându-se pe bolta cerului. În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni. Poporul îngroapă la Paşti ciolanele purcelului sfinţit în pământ şi crede că din ele va răsări un liliac (arbust). Se crede că atunci va pieri lumea, când vor cădea Paştile românilor în luna mai (pe stil vechi) şi zic că în Ierusalim trăiesc şi acum doi jidovi, cari au răstignit pe Iisus Hristos; aceştia până la amiazi sunt tineri ca nişte copii de şapte ani, după amiazi bătrâni, bătrâni, de îşi ridică genele cu cârligul la deal, ca să poată vedea, şi tot se roagă la Dumnezeu: „Paşti în mai! Paşti în mai!“

Pentru bunul mers al vieţii şi al treburilor: În ziua de Paşti, cum te scoli, să te uiţi în cofa cu apă, că vezi bine peste an. Când vin dănacii şi fetele mari, la Paşti, de la biserică, să se uite în fântână, ca să fie ca apa de frumoşi tot anul. În dimineaţa acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere şi se scaldă, astfel ca nimeni să nu-i vadă când, cum şi unde s-au scăldat. Făcând aceasta cred nu numai că se curăţesc de toate bolile şi răutăţile, de toate aruncăturile, făcăturile şi uriciunile, ci cred şi că peste an vor fi scutiţi de boli, se vor face iuţi, sprinteni, uşori, harnici, sănătoşi şi iubiţi. Sosiţi de la Înviere, toţi membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă şi curată, unul sau mai multe ouă roşii, câţiva bani de aur sau de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie uşori, roşii şi sănătoşi ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curaţi ca argintul şi ca aurul şi să aibă bani de ajuns. La Paşti, cine merge la biserică să-şi pună un ou roşu în sân, ca să fie totdeauna roşu la faţă. În prima zi de Paşti, dacă mănânci caş, vei fi alb la faţă tot anul. În ziua de Paşti este bine să aibă la prânz şi peşte proaspăt, ca să fie iuţi ca peştii tot anul (Marian, 1994, II, p. 188). La Paşti sau Crăciun întâi să mănânci peşte sau pasăre, ca să fii uşor ca pasărea şi vioi ca peştele. La Paşti pun de o parte şi de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belşug şi roadă bună. Moşnegii şi babele se dau în ziua de Paşti în scrânciob, ca să crească cânepa. Usturoiul, ca să fie bun de leac, se sfinţeşte de Paşti, în blid, dimpreună cu smirnă, tămâie şi busuioc. Cu tămâia fetele, când se duc undeva, se afumă, cu busuioc se freacă pe mâini, pe obraz, pe cap, pe trup, iar cu usturoiul îşi fac cruce pe mănuşi, în ciuboţică, pe căpută, pe tălpi, pe spate, pe piept, zicând: „Mirositoare să fiu ca busuiocul şi să se depărteze de mine tot răul şi tot cugetul cel rău, şi să piară cum piere fumul de smirnă şi de tămâie“. Iar când pun acestea în blid, de Paşte, zic:
Cum se bucură paserile ceriului
Şi ramurile pomilor
Şi toată creştinătatea de învierea Domnului,
Aşa să se bucure de faţa mea
Fiecare m-a vedea.
Usturoiul şi busuiocul acela apoi se samănă, pentru ca să se înmulţască, şi e bun de orice leac.

Apărător de rele şi durere: În ziua de Paşti, după ce ies din biserică, tatăl familiei ia un ou slujit, îl sparge şi-l taie în atâtea bucăţele câţi căseni are şi fiecăruia îi dă câte o bucată din el. Aceasta-şi are însemnătatea că dacă (sic!) careva va rătăci peste an undeva, pe acele căi necunoscute să se gândească numai la aceia cu care a mâncat ou în ziua de Paşti şi îndată i se deschid ochii, de nimereşte calea. Când vin de la biserică, se ocoleşte casa cu lumânarea ţinută în mână la slujba de Înviere. Această lumânare este păstrată şi, în decursul anului, poate fi aprinsă în clipe de primejdie (inundaţii, rupere de nor, grindină, furtună, fulger etc.) Atunci, aprinzând-o şi ocolind casa cu ea, spun: „Fugiţi, necuraţi,/ Fugiţi, voi spurcaţi,/ De casa noastră/ Nu v-apropiaţi!“ Pentru ca să nu bată piatra cânepa şi inul, fetele, în cele trei zile la Paşti, sunt ţinute ca fiecare, după ieşirea de la biserică, să se suie în clopotniţa bisericii şi să tragă clopotele, aşa că de dimineaţă până în seară întruna sună clopotele, şi zic care fată nu trage clopotele aceleia îi va bate piatra cânepa sau inul sau nu vor creşte mai frumoase. În ziua de Paşti, cum vii de la biserică, până a nu intra în casă, şezi pe pragul uşii şi zi: „Să se mănânce libarcă pe libarcă, greiere pe greiere, purice pe purice, furnică pe furnică şi toate lighioanele să se mănânce una pe alta“, dacă vrei să scap de ele. De Paşti, când ai mântuit de pus în cuptor, de ai ploşniţe sau şvabi în casă, să întorci lopata în jos şi, deschizând uşa, să te faci a mătura cu lopata, zicând că nu mături gunoiul, dar ploşniţele le dai afară, şi atunci se duc. Pentru a scăpa de purici, taie în ziua de Paşti cocoş negru, iar cuţitul mânjit de sânge înfige-l după uşă, şi puricii se vor strânge la el. Dacă strângi toate oasele de la o găină tăiată în ziua de Paşti şi le arunci peste casă, zicând: „Uliule, iacă-ţi partea ta!“, uliul nu se mai atinge în acel an de găinile din acea casă. În ziua de Paşti să se mânânce întâi ouă albe, căci acel care va mânca întâi ouă roşii va face buboaie. La Paşti, când ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paşti şi în nici o zi. Când cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paşti face gâlci. Ca să nu te doară mijlocul, vara, la secere, să nu mănânci sau să nu ciocneşti ouă roşii în prima zi de Paşti. De Paşti să nu mănânci ou împistrit întâi, căci vezi şerpi peste an, aşa cum stă scrisoarea încolătăcită. În ziua de Paşti să nu arunci ghiocile ouălor roşii afară, că-ţi arunci norocul şi rodul. De dorm femeile în ziua de Paşti, n-au vreme la înălbit pânza, plouă. Cine doarme în ziua de Paşti va fi tot anul somnoros şi-i va ploua ploaia fânul (Marian, 1994, II, p. 188). Să nu dormi, că se fac viermi în straturi şi-ţi mănâncă ce semeni, sau nu creşte frumos. Să nu dormi în ziua de Paşti, căci îţi fură dracul pasca. În ziua de Paşti să nu dai cu mătura prin casă, că face grâul secară. De Paşti, când se aduce pasca, zici: „Christos a înviat!“ şi vii drept la masă de o pui; şi când mănânci din pască să pui piciorul pe topor, că nu se prinde nimic de om, ca de fier. Dacă nu mături coşul de Paşti, e rău de aprindere. Nu e bine să cerni făină în ziua de Paşti, căci din tărâţele acelea se fac lăcustele care pustiesc câmpiile. În ziua de Paşte nu e bine să se bage mâna în solniţa cu sare, că atunci omului îi vor transpira mâinile tot anul. La Paşti şi alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ţi vine mai înainte în casă la praznic. Celor ce mor sau se înmormântează în zilele Paştelor li se pune în mâna cea dreaptă un ou roşu, ca semn că au răposat în zilele Învierii, şi pe care îl arată dracilor la vămi, iar aceştia, văzând oul roşu, îl lasă de trece nevătămat, oricâte păcate ar fi făcut. Oracular: În ziua de Paşti, când ciocneşte ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica acela va trăi mai mult. Dacă vrei să ştii dacă eşti cu noroc, ia un ou roşu fiert sfinţit din ziua de Paşti, pune-l deoparte, păstrează-l până la anu în ziua de Paşti şi atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc; de va fi plin, eşti cu mare noroc. Să opreşti în ziua de Paşte un ou roşu, să-l acoperi cu o fâşie de ceară pe mijloc, ca să-l poţi lega, apoi să-l atârni în cui în casă, şi la un an, la celălalt Paşti, să-l spargi: de-l vei găsi cu viermi, vei avea noroc, iar de nu, nu. Dacă oul de la Paşti îl păstrezi patruzeci de zile şi în acest timp nu se strică, e semn că eşti om cu noroc. Cine se naşte în această zi, mai ales când trage clopotul întâia oară la biserică, va fi norocos toată viaţa.

Despre vreme: Dacă plouă în ziua de Paşti, tot timpul până la Rusalii va fi ploios; dacă bate grindină, anul va fi mănos. Dacă bate grindina câmpurile în ziua de Paşti, atunci se crede că tot anul e nenorocos.

Obiceiuri: Mielul paştilor. În ziua de Paşti, îndată după liturghie, înainte de a începe darea paştilor, întreabă preotul pe credincioşi: „Care voieşte să-nceapă paştile?“ (să ia el mai întâi paşti). Se află vreunul care se anunţă. Pentru această întâietate creştinul acela are să dea preotului un miel frumos, pe care, avându-l îndelete, îl sloboade prin biserică, şi se numeşte mielul paştilor. Mielul paştilor îl mănâncă preotul cu cantorii şi cu omul care l-a dat. Ciocnitul ouălor roşii este datină generală. Locul unde se adună ca să „dea cioc“ este jurul bisericii. Ciocnesc ouăle pe văzute şi pe nevăzute. Când îi pe văzute, examinează cu băgare de seamă ouăle, să le vază, oare mai tari sunt ca ale lor? Examinarea se face aşa, că se uită la formaţiunea oului, mai ales la cap, şi din forma aceluia, mai ascuţită ori mai tâmpită, conjecturează vârtoşia oului. Privesc cu atenţiune la mărimea şi forma oului, ca să ştie: oare nu-i de raţă, de găină mai mare, ori de curcă, cari toate-s mai tari decât cele de găină, şi în cazul acesta nu dă cioc, de nu cumva oul lui este de acelaşi fel. Oul spart i se cuvine celui care l-a spart ciocnind. În timpul mai recent, mai ales la oraşe, şcolarii obişnuiesc a ciocni ouă „pe bănuţ“. Al cărui ou se sparge ciocnind acela plăteşte spărgătorului un ban. În ziua de Paşti se duc feciorii, băieţii, şi pun pe o colină un ou roşu. Un băiat oarecare, de la o depărtare anumită (statorită de mai nainte) dă de-a azvârlita cu un băţ. Dacă loveşte oul, capătă el un ou, iar de nu, dă el unul. Bricelatul (Alegerea craiului, Plugarul) – alegerea feciorului care a ieşit primul cu plugul la arat şi învestirea lui cu puterea de a-i judeca pe feciorii care au comis necuviinţe sau fapte rele în decursul Postului Mare. Feciorul care a fost ales drept crai este luat în braţe şi dus cu alai până la râu. Acolo tinerii vor să-l arunce în apă; dacă feciorul nu le promite o anumită cantitate de rachiu, el va fi aruncat. Este adus, tot pe braţe, la biserică, unde este pus pe un scaun, numit „scaunul judecătoriei“, şi începe judecarea feciorilor vinovaţi. Junii Braşovului: ceata se constituie în ziua de Buna-Vestire sau de Florii. În ziua de Paşti, după ce au asistat la vecernie, încep hora junilor. În timpul jocului vătaful, apoi armaşii şi junii de rând aruncă de câte trei ori buzduganul. A doua zi, însoţiţi de lăutari, colindă pe la casele cu fete mari, pentru a aduna ouă roşii şi bani, vin pentru masa junilor, la care participă întreaga colectivitate. În schimbul unei taxe, oricine poate arunca buzduganul. Ceata îşi continuă activitatea timp de o săptămână, până în Duminica Tomii. Este datină ca în ziua de Paşti feciorii iau toaca, o înconjură cu ouă roşii. Aceste ouă şi două vedre de vin le pun premiu aceluia care va putea intra noaptea, pe un loc anumit, în cimitir, să fure toaca şi să iasă tot pe acelaşi loc, nesimţit de aceia care o păzesc. Dacă aceştia îl simţesc şi-l pot prinde, atunci acela care s-a legat s-o fure trebuie să dea el feciorilor două vedre de vin şi ouă roşii atâtea cu câte se înconjură toaca.

(Olteanu, Antoaneta - CALENDARELE POPORULUI ROMÂN)

Obiceiuri si traditii

2009-03-12T02:48:00.000-07:00

Obiceiurile şi credinţele legate de ouăle încondeiate sau înroşite sunt practic nelimitate ca semnificaţie şi varietate. În mentalitatea arhaică ouăle de Paşti sau cojile acestora pot aduce frumuseţe şi sănătate, belşug şi rod bogat, să lege şi să îndepărteze oameni, să grăbească căsătoria fetelor. Izvoarele istorice şi arheologice certe atestă cu multe secole înainte de Hristos obiceiul de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. Apariţia frecventa a oului, în special a oului colorat în ceremoniile antice de renovare a timpului, se bazează pe concepţiile lor cosmogonice care compară Universul cu oul generator de viaţă.
Prezent la toate popoarele antice imaginea arhetipală a oului a fost preluată ulterior de creştinism, oul colorat şi împodobit fiind simbolul Mântuitorului care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă.
Referindu-se la semnificaţia oului de Paşti şi la legătura mistică cu natura, Mircea Eliade aprecia: ,,Pentru creştinismul arhaic Cosmosul participă la drama divină, ca întocmai după cum sufletul omului este însetat de mântuire, tot aşa şi natura întreagă geme şi suspină aşteptând Învierea”.
E de ajuns să se observe ceremonialul pascal pentru a înţelege cât de solidară e natura cu misterul cristologic, cu Răstignirea, cu moartea, cu Învierea. Natura întreagă renaşte triumfătoare prin Învierea lui Iisus.
După milenii de evoluţie a credinţelor şi ideilor religioase românii înroşesc şi încondeiază ouă primăvara la sărbătoarea centrală a calendarului festiv: Paştile. Înroşitul şi încondeiatul ouălor, meşteşuguri populare de un rar rafinament artistic, se îmbină cu numeroase credinţe şi obiceiuri precreştine.
Substitut al divinităţii primordiale, oul este înfrumuseţat prin vopsire şi încondeiere în săptămâna patimilor.
Pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru, oul este ales la miezul Părăsimilor, ziua de miercuri din mijlocul postului mare, este gătit în săptămâna patimilor pentru a fi ucis prin lovire violentă în cap şi mâncat sacramental în ziua de Paşti. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau că timpul şi spaţiul înconjurător mor şi renasc împreună cu divinitatea adorată, an de an.
Din multiplele procedee tehnice astăzi se mai practică cel al scrierii cu ceară a motivelor decorative, cu ajutorul condeiului. Condeiul se realizează dintr-un beţişor plat la capătul căruia se fixează într-o măciulie de aţă sau cânepă un vârf ascuţit din tablă subţire de aramă.
Tehnica de încondeiere a ouălor sau împistrire cum se spune în zona Bran, este cea tradiţională cu menţiunea că astăzi pentru păstrarea lor pentru o perioadă cât mai lungă, ouăle sunt golite de conţinut prin găuri realizate cu acul la ambele capete şi prin suflare. Aceste găuri la sfârşitul operaţiunilor de încondeiere sunt astupate cu ceară.
Modelul se alege în funcţie de mărimea oului, apoi se scrie cu condeiul înmuiat în ceară caldă. Liniile trasate cu ceară rămân albe după introducerea oului în prima culoare, galbenă. În a doua fază, după uscare se completează oul cu alte motive desenate cu ceară, după care se introduce în culoarea roşie.
A treia fază este cea a completării modelului prin desenare şi introducere în culoarea neagră. După aplicarea ultimei culori, oul se aşează pe o plită încălzită pentru a se topi ceara cu care au fost desenate modelele.
Decorarea se caracterizează printr-o deosebită simetrie în compoziţia ornamentală în dispoziţia motivelor şi în raporturile dintre suprafeţele decorate şi cele lăsate albe. Din punct de vedere al ornamenticii ouăle împistrite reprezintă o unitate impresionantă de semne şi simboluri cu semnificaţii multiple.
La început ouăle se vopseau cu plante în galben, culoarea soarelui pe bolta cerului şi în roşu culoarea discului solar la răsărit şi apus. Astăzi culorile predominante sunt roşu, galben, alb pe fond negru. Ulterior ele au fost decorate cu chipul lui Hristos, cu motive geometrice specifice artei populare româneşti care respectă cele două principii fundamentale: simetria şi alternanţa.
Frecvent apare motivul solar sub forma unui disc cu sau fără raze, oul şi reprezentarea soarelui fiind în strânsă legătură cu străvechile sărbători ale echinocţiului de primăvara specifice civilizaţiilor agrare. În gama decorativă a acestora o pondere de seamă o deţine şi motivul ,,pomul vieţii”, reprezentat în varianta glastrei cu flori, a bradului sau a ramurii de brad. Motivul antropomorf apare fie central, fie în cadrul unor compoziţii în care sunt figurate şi motive zoomorfe, cum ar fi ciobanul cu oile. (Rodica Kronberger, etnograf)

Calendar Sfintele Pasti 2009

2009-03-12T02:43:00.000-07:00

Postul Sfintelor Pasti 2009 : 2 martie - 18 aprilie 2009

Sfintele Pasti (Invierea Domnului): 19 aprilie 2009

Inaltarea Domnului (Ispasul) : 28 iunie 2009

Istoria Pastelui

2009-03-11T10:20:00.001-07:00

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupa Scripturi- femeile purtatoare de mir au gasit mormantul gol. Mormantul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pana astazi, numit in deradere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbandit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata: biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata.